Din punct de vedere al caracterului fizic, social şi economic, un „teritoriu” poate fi definit în contextul LEADER ca o zonă omogenă, limitată ca dimensiune, dar având suficientă capacitate şi consecvenţă pentru a elabora şi aplica strategii de dezvoltare viabile.
- Prezentare teritoriu GAL VALEA SIRETULUI DE JOS
Microregiunea GAL Valea Siretului de Jos se situează în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în partea de Est a Judeţului Suceava, având în componență comunele UAT-urile:
- Comuna Bosanci,
- Comuna Dumbrăveni,
- Comuna Fântânele,
- Comuna Ipotești,
- Comuna Udești
- Comuna Verești.
Teritoriul microregiunii este omogen din punct de vedere geografic și ocupă 3,2% din suprafaţa judeţului Suceava.
Microregiunea, se învecinează cu:
- La Nord cu localitățile: Vlădeni (judeţul Botoşani), Siminicea (judeţul Suceava), Salcea (judeţul Suceava), municipiul Suceava (judeţul Suceava),
- La Est cu localitățile: Corni (judeţul Botoşani), Vorona (judeţul Botoşani),
- La Vest cu localitățile: Liteni, Vultureşti, Buneşti din Judetul Suceava la Sud și comuna Moara (judeţul Suceava), comuna Rădăşeni (judeţul Suceava).
Conform datelor preluate de pe site-ul INS, în anul 2021 suprafaţa totală a microregiunii „Valea Siretului de Jos” era de 273.25 km2. Comuna cu cea mai mare întindere este localitatea Udeşti (75.89 km2), urmată de Bosanci (49.22 km2), Dumbrăveni (47.47 km2), Fântânele (41.05 km2), Vereşti (36.04 km2), iar cea mai mică localitate ca suprafaţă este Ipoteşti (23.58 km2) (https://www.madr.ro/axa-leader/leader-2023-2027.html).
- RELIEF
În ceea ce priveşte relieful, acesta este caracteristic regiunilor de deal şi câmpie. Teritoriul microregiunii este cuprins între podişul Sucevei si Câmpia Moldovei, acesta neavând diferenţe foarte mari de înălţime 249m-385m. Podişul este foarte fragmentat de coline, masive mici și văi largi, însă irigat de răul Siret cu afluenţii lui. Climatul în microregiune este temperat-continental cu 4 anotimpuri. Variaţia de temperatură a aerului se face de la S-V spre N-E. Aerul rece din nord aduce ninsori si ger iarna, primăvara şi toamna ploi reci, iar vara secetă. Clima acestei regiuni ar permite folosirea energiei eoliene, ca sursa de energie electrică, dar și a energiei solare, acestea fiind metode nepoluante și regenerabile de producere a curentului electric.
- AGRICULTURĂ
Suprafața agricolă reprezintă 81% din suprafața totală a microregiunii(22.153 ha), din care 18.353 ha este reprezentată de terenurile arabile și 3.571 de pășuni și fânețe (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). În microregiunea Valea Siretului de Jos există 2 producători de produse apicole înregistrați cu produse ecologice (https://cpac.afir.info/ToateProdusele).
- POPULAȚIE
Populaţia rezidendă din microregiunea „Valea Siretului de Jos” este de 42.190. Densitatea medie în microregiune este de 154.40 loc/km2. Populația totală, după domiciliu este de 47.675. Localitatea cu cel mai mare număr de locuitori este Ipotești cu 9.346 de persoane (22,15%), iar cel mai mic număr al populaţiei se înregistrează în comuna Fântânele cu 4.327 locuitori (10,26%). Conform acelorași date, procentul majoritar 30,94% (13.054 locuitori) al populaţiei stabile îl reprezintă copii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 19 de ani, urmați de locuitorii cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani cu o pondere de 26,21% (11.060 locuitori), iar populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 de ani și 39 de ani are o pondere de 23,56% (9.942 locuitori). Populația cu vârsta de peste 60 de ani înregistrează un procent de 19,28% (8.134 locuitori) (https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive-caracteristici-demografice/). Din aceste informaţii rezultă faptul că în teritoriul microregiunii aproape jumătate din locuitori sunt apţi de muncă, ceea ce reprezintă un procent foarte mare în aigurarea forţei de muncă. Conform INSSE, în anul 2021 numărul mediu de salariați din microregiune a fost de 4771 persoane. La nivel teritorial existau 648 șomeri, la nivelul lunii septembrie 2023, având un număr mai mare în localitățile Udești (207) și Verești (231 someri) (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). Față de anul 2023 s-a înregistrat o scădere a șomajului cu 1092 persoane, iar față de anul 2012 o scădere cu 221 de persoane . Să nu uităm faptul că, pe lângă salariați și șomeri, în mediul rural există, la nivelul populației active și persoane care lucrează în agricultură.
Din punct de vedere al etniei, în teritoriu GAL VALEA SIRETULUI DE JOS, în afara populaţiei stabile de etnie română, mai există şi alte tipuri de etnii: romă cu 1115 persoane (Bosanci – 206 locuitori, Dumbrăveni – 26 locuitori, Fântânele – 8 locuitori, Udeşti – 281 locuitori, Vereşti – 582 locuitori), 17 ucranieni, 8 germani, 3 ruși-lipovineni, 9 alte etnii.
- ECONOMIE
În plan economic oportunitățile microregiunii sunt generate de: existența în zonă a materiilor prime pentru industria agro-alimentară (grâu, porumb, floarea soarelui, cartofi, produse lactate, ouă, miere de albine, etc.); existența potențialului pentru obținerea de produse ecologice; vechi tradiții în prelucrarea unor resurse locale (cum ar fi înghețata); tradiții locale în creșterea animalelor, în special a ovinelor; existența unor comunități de afaceri locale, reprezentate prin societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu activitate în zonă. Conform datelor furnizate de ONRC Suceava, în microregiune activează 2605 agenți economici, înregistrați la ONRC în diverse domenii de activitate precum comerț, industrie, servicii, producție, etc.
- PATRIMONIU
Conform „Listei Monumentelor Istorice 2015” (https://patrimoniu.ro/en/articles/lista-monumentelor-istorice), microregiunea deține 15 monumente istorice.Cele mai multe monumente se găsesc în localitatea Udeşti (10 monumente), urmată de localitatea Bosanci (4 monumente) şi localitatea Fântânele (1 monument). Din punct de vedere al tipurilor de monumente în microregiune, din cele 15 obiective, 8 sunt diferite monumente (biserici, clopotniţe, case etc.) – 53,34%, 3 sunt de tipul Aşezare – 20%, 2 sunt Situri arheologice – 13,33% şi 2 de tip Necropolă – 13,33%.
În comunele din cadrul microregiunii „Valea Siretului de Jos” se practică meşteşuguri tradiţionale româneşti (prelucrarea lânii – ţesături, prelucrarea lemnului sau încondeierea ouălelor). Astfel, în comunele Vereşti, Udeşti și Bosanci mai găsim meşteri cojocari, specializaţi în ţesutul bundelor și porturilor populare și în comuna Dumbrăveni există meşteri făuritori de troiţe. Datinile şi obiceiurile din microregiune sunt o dovadă a faptului că tradițiile locale încă se păstrează: în comuna Dumbrăveni există în ajun de sărbătoarea Sfântului Andrei obiceiul furatului porţilor de la familiile cu fete nemăritate; în comuna Bosanci există tradiţia de „Hurta” sau „Împăraţii” cu o vechime de peste 150 de ani. Printre cele mai importante festivaluri din microregiune se numără: „Festivalul concurs de toacă pentru copii şi tineret”, Festivalul Literar „Mihai Eminescu” din comuna Dumbrăveni, festivalul „Dor Moldovenesc”, sărbătorile câmpeneşti „Flori de Mai” de Rusalii şi sărbătoarea „La hram şi la sărbătoare de Sfânta Marie Mică” pe 8 septembrie în localitatea Vereşti, festivalul „Datini şi obiceiuri din străbuni” , cete de mascaţi, căiuţi, urşi, capre sau căldărari.
- TURISM
Agroturismul sau turismul rural este foarte puţin dezvoltat în arealul microregiunii, în comuna Bosanci există două unități de cazare agroturistică, în comuna Ipotești 3 unități de cazare iar comunele Dumbrăveni și Udești au câte o unitate de cazare agroturistică capabile să primească turişti (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). Astfel, promovarea acestei regiuni ca şi atracţie turistică trebuie realizată atât la nivel local, de fiecare comună în parte, cât şi la nivel de microregiune. Turismul este o metoda optimă și individuală de utilizare a resurselor locale care necesită o infrastructură adecvată, reabilitarea peisajului și strategii de marketing eficiente. Implementarea unor măsuri de dezvoltare a turismului sunt necesare, atât pentru promovarea obiectivelor turistice din zonă, cât şi pentru oferirea unei infrastructuri de cazare şi masă adecvate. Totuşi, exceptând unităţile de cazare şi masă, putem vorbi despre cazarea turiştilor în gospodăriile oamenilor, acest fapt ducând la o implicare mai mare din partea locuitorilor, cât şi prin punerea în contact direct a turiştilor cu viaţa din mediul rural, cu tradiţiile şi obiceiurile specifice zonei ca prelucrarea lemnului, încondeierea ouălelor, pictatul icoanelor, olăritul sau ţesutul.
- INFRASTRUCTURA: SANATATE, EDUCATIE, ASISTENTA SOCIALA
În microregiunea „Valea Siretului de Jos”, accesul la sănătate este asigurat de: o unitate de asistenţă medico-socială, o unitate sanitară cu internare de zi, 1 cabinet medical de medicină generală, 16 cabinete medicale de familie proprietate privată, 10 cabinete stomatologice în proprietate privată, 10 cabinete medicale de specialitate, 1 laborator medical, 14 farmacii, toate în proprietate privată şi 3 puncte farmaceutice(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). Necesitatea unui spital în microregiune este ridicată deoarece sunt distanţe destul de mari până în oraşele care dispun de acest tip de unităţi (oraşele Suceava sau Botoşani).
Dezvoltare în domeniul medico-social este continuă, în comuna Dumbrăveni, existând începând cu anul 2023 un Centru de recuperare neuromotorie pentru persoane cu dizabilități motorii (https://www.crndumbraveni.ro/), care are în dotare inclusiv ecograf și RMN iar în Comuna Bosanci urmează se se dea în folosință un Centru Medical, care a fost finalizat de curând.
Microregiunea cuprinde 8 unităţi de învăţământ (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table), din care o grădiniţă cu program normal, 6 şcoli gimnaziale şi un liceu teoretic. Ateliere şcolare, conform site-ului www.insse.ro, există doar în localitatea Dumbrăveni (2 ateliere şcolare). Pe lîngă școli, în microregiune există și 11 biblioteci (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table).
Din punct de vedere social, în comuna Dumbrăvei, a fost înființat, și funcționează alături de Centru de recuperare neuromotorie și serviciu de asistență comunitară (https://www.crndumbraveni.ro/asistenta-sociala/).
